E mare bucurie-n Cer când un suflet se pocăieşte,
Dar mult mai mare este atunci când ce a spus înfăptuieşte;
Se bucură Planeta întreagă că, ce-a fost mort, a înviat,
Când păcătosul se întoarce şi de păcat este iertat.

Aşa de multă bucurie creeaz-un suflet ce urmează
Poruncile lui Dumnezeu şi-asupra căii lui veghează;
Dar este unul ce cu ură priveşte-această bucurie,
El ar dori ca toţi să piară şi pocăiţi să nu mai fie.

El este-acela ce-n vechime Dumnezeu îşi dorea să fie,
Dar a fost aruncat din cer şi-aşteapt-a Domnului mânie,
Ce va veni atuncea când numărul sfinţilor e deplin
Şi toţi cei neascultători vor fi munciţi în greul chin.

Răul nu-nvinge niciodată, că Isus Hristos a murit
Pentru omenirea-ntreagă şi pe satan l-a biruit,
Dar cei ce nu acceptă azi pe Isus ca Mântuitor
Vor avea parte să-L cunoască ca un temut Judecător.

Ajută-ne Părinte bun ca să putem pricepe-odată
Că e mai bine să Te-avem pe Tine ca al nostru Tată,
Să ne gândim la nemurire, că viaţa-i scurtă pe pământ
Şi nu-i aşa, cum unii ar crede, că se termină la mormânt.

Există viaţă după moarte, există iad, există Rai,
Acum, cât mai eşti pe pământ, alege unde vrei să stai;
Crede că Dumnezeu există şi împlineşte planul Său,
Nu lăsa ca o veşnicie, că n-ai crezut, să-ţi pară rău.