POPORUL MEU(10)

Poporul Meu, nedespărțiți de Mine
Aveți nădejde și-aveți viitor
N-aveți nevoie de două destine
Ci doar de cel cu al vostru Păstor.

Vă zbateți mult rezolvând probleme
Fără consultare și fără-ntrebări
De-aceea sufletul vostru geme
Și nu trece proba la încercări.

Cum de-ați uitat starea în care
Vă eram călăuză la orice pas?
Bine știți că din nopți de teroare
La Lumină, cu drag, v-am atras.

Mi-ați slujit o vreme cu adorare
Dar nepăsarea v-a cucerit treptat
Trăirea voastră e-o alergare
Către-o fântână care-a secat.

La alte glasuri, la alte izvoare
Cum de-alergați în ritm trepidant?
Ați neglijat timpul sublim la altare,
Nu știți ce-i colb și ce-i important.

Au reușit să intre doctrine bizare
Care-au produs tulburări între voi
Profeților falși le-ați dat crezare,
Purtați sunteți de-al rutinei puhoi.

Ați pus deoparte revelații profunde
Trimise direct din spațiul astral
De-aceea frământarea pe toți vă pătrunde
Și nu biruiți când vine vreun val.

Cum mă slujiți de vă sunt Tată?
Cum mă cinstiți de vă sunt Stăpân?
Dați-Mi inima, dați-Mi-o toată
Doar astfel cu voi pot să rămân.

Poporul Meu, numai uniți cu Mine
Aveți nădejde și-aveți viitor
N-aveți nevoie de două destine
Ci doar de cel cu-al vostru Păstor.

George Cornici/5 Februarie, 2014