Spune-mi frate ce adesea
Plângi pe cale, ostenit,
Crezi tu oare că iubirea
Şi-ndurarea s-au sfârşit?

Nu vezi tu cum din înalturi
Ochiul Domnului veghează
Şi în vremuri de restrişte
El te binecuvântează?

Cum în orice loc şi vreme
Îţi vorbeşte Dumnezeu
Şi te vrea cu gelozie
Să rămâi copilul Său?

Spune-mi, oare de ce laşi
Să te frângă valul mare?
Nu ştii tu că ai un Tată
Ce e Stâncă de salvare?

Dacă-L chemi cu stăruinţă
Îţi va da putere frate
Şi atunci de cerul slavei
Nici un rău nu te desparte!

Nici un rău şi nici un bine
Nu va fi să te despartă
De iubirea Lui divină,
De Acel ce este Tată!

Vulcan-17-02-2014
Mary