IUBIREA UCIDE BARFIREA

*
Nu sta de Domnul departe,
Răul te pândeşte cu moarte,
Răutatea aduce înşelăciune,
Apleacă-te iute în rugăciune.

Rădăcina neprihăniţilor,
Nu se clatină aşa de uşor,
Suferă orice strâmbătate,
Nu răspunde cu răutate.

Domnul osândeşte răutatea,
Şi nu lasă ca nedreptatea
Să pună-n inimă amărăciune.
O înnobilează cu înţelepciune.

Suferă durerea limbilor rele,
Care aruncă noroi în stele,
Bârfa care orice înnegrește,
Şi fără teamă, în tine loveşte.

Ea împroaşcă cu minciună,
Chiar şi fapta cea mai bună,
Pune venin în tot ce face,
Până nu loveşte, nu-ţi dă pace.

Urmăreşte să te rănească,
Din credinţă să te trântească.
Murdăreşte ca un tăciune,
Vorbeşte cu înşelăciune.

Nu uita! Bârfa-i veninoasă,
E o cursă primejdioasă.
Fă-i limbii tale hotare,
Să nu se pună în mişcare.

Bârfa în cel bârfit loveşte,
Nici bârfitorul nu-l scuteşte.
Murdăreşte, otrăveşte,
Doar tăcerea o opreşte.

Tăcerea, puterea Domnului,
Are biruinţă asupra eului.
Toarnă-n inimă iubire,
Ce ucide orice bârfire.

Refuză grabnic pălăvrăgeala,
Ea poartă-n desag amăgeala.
Fii surdă la zvonul bârfitorului,
Dă-ţi timpul Mântuitorului.

Deschide-ţi urechile la Cuvânt,
Nu la vorbe aruncate în vânt.
Cel rău, urmăreşte câştigul său
S-ajungă vieţii tale, călău.

Păcatul înfăşoară ai tăi paşi
Lesne şi uşor dacă-l laşi.
Nu îmbia bârfa în a ta casă,
N-o aşeza cu tine, la masă.

Umpleţi cu neprihănire viaţa,
Lasă soarele să intre dimineaţa,
Adevărul zi de zi să te scalde,
În lumina razelor sale calde.

Stăruind în fapte bune, mereu,
Drumul spre nemurire nu-i greu.
Rugi cu mulţumiri stăruitoare,
Fac inima de adevăr, iubitoare.
Amin!