Te temi de Domnul oare sau de semeni?
Părerea cui atârnă în balanță?
Cu cine cauți și vrei să te asemeni?
Verdictul cui primează-n importanță?


De cine dovedești acum că-ți pasă?
Cel ce decizi ești tu, alegătorul!
Cu cine mai curând te vezi la masă?
Amic cu omul sau cu Creatorul?


Natura sfântă nu poți cu păcatul
Să o împaci, lumină cu-ntuneric,
Spre ceruri de-ți dorești certificatul,
Trăiește, speră, cu un crez homeric.


Stii, prietenia cea mai prețioasă
În universu-ntreg nu este altă
Decât de a avea temeiul ca să
Poți fii în rai, cu sfinții laolaltă.

Dovada certă ce nu contenește
A dragostei napoi în vremi ce-aduce,
Este Isus prin jertfa-I ce vorbește
Și astăzi chiar, însângerata-I cruce.


Firea adamică-i prea schimbatoare,
Dar Cel ce nu trădează niciodată
E Dumnezeu, loial și drept și tare
Ființa rămânându-I neschimbată.


Amar gasi-va-acel ce cauta-n lume
Cu ea prieteșug ori amicie,
Alege-L pe Christos , slăvitu-I nume,
Și fericit vei fi pentru vecie.


19.08.2013