Haina lui Ioan

Motto: “Ioan era imbracat cu o haina
de par de camila, si imprejurul mijlocului
era incins cu un brau de curea.
El se hranea cu lacuste si miere salbatica.”
Marcu 1:6

Putere, bogatie, huzur, lux si mandrie, faima,
Ceea ce omul cauta in viata sa mereu,
Si-ncearca sa le-arate toate printr-o bogata haina,
Uitand ca e privit din cer, de Dumnezeu.

O muzica dansanta rasuna in surdina,
In camere impodobite si scumpe si frumoase,
Oameni razand, dansand, cu fata lor senina,
Si imbracati cu haine scumpe si aratoase.

Rasuna palatul de cei care petrec,
La masa lui Irod si stransi in jurul lui,
In haine si podoabe cu totii se intrec,
Si toti se-ntrec sa faca de pot si voia lui.

Sunt mese pline de multe mancaruri bune,
Si curge vinul din carafe nesfarsit,
In jurul lui Irod incearca sa se-adune,
Si sa-i slujeasca vor cu totii, negresit.

Si dintre toate, haina care e cea mai scumpa,
Este a lui, caci el e peste ei mai mare,
Impodobita toata cat este ea de lunga,
Cu aur si podoabe din cap pan’ la picioare.

Sunt beti cu totii, imbuibati si rai,
Plini de o desfatare necuviincioasa,
Si haina scumpa ce o au pe ei,
E sifonata si patata, cat e de frumoasa.

In alta parte, undeva-n pustiu,
Ioan e singur, in genunchi, se roaga,
Domnului Sau ce este vesnic viu,
Si Domn al lumii-acesteia intreaga.

Si haina sa e simpla si saraca, rupta,
Nici o podoaba n-o impodobeste,
E haina celui care pentru Domnul lupta,
Si astazi Caile Lui netezeste.

E uda pe la maneci si pe poale,
Caci in Iordan, el azi a botezat,
Un brau de piele-o leaga peste sale,
La fel de vechi, de rupt si de uzat.

De-ar fi s-alegi tu azi crestine,
Intre aceste doua haine ce le vezi,
Daca ti-as spune ca una e pentru tine,
Pe care ai alege-o? Care crezi?

Haina cea scumpa de-mparat ai vrea?
Mandria, fala, bogatia si puterea,
Patata de pacat si sange este ea,
Dupa frumosul vis al vietii vine moartea.

Desertaciune si neimplinire si pacat,
O viata irosita in placeri amare,
Un suflet in Gheena aruncat,
Caci orice haina ar purta, omul tot moare.

Ai vrea sa porti tu haina lui Ioan.
Sfantul ce a strigat tare-n pustie?
Cat crezi ca ai putea s-o porti, o zi, un an?
Sau spui c-ai vrea s-o porti tot din mandrie?

Ai grija tu ce spui ca vrei crestine,
Caci haina lui Ioan se poarta greu,
Dar daca-alegi ce-i bun azi pentru tine,
E haina ce ti-o recomand astazi eu.

Rabdare, umilinta si facere de bine,
Si dragoste de Dumnezeu si ascultare,
Incearca haina, vezi vine pe tine?
Sau e prea mica ori putin cam mare?

O viata-ntreaga de slujire, renuntare,
De lupta cu pacatul si cu carnea,
De vrei-naintea Lui sa stai drept, in picioare,
Pe tine trebuie sa iei tu astazi haina.

Blandetea, bucuria si credinta treaza,
In a sluji pe Domnul si a Sa Lucrare,
Sunt azi podoabele ce haina-ti lumineaza,
Si-n cer te fac, nu pe pamant, mai mare!

Amin!

Dar de la Duhul Sfant,
prin robul Sau,
Mihail Badea,
12 august, 2012