Sora Maria
de Octavian Sarb
Mai stai cu noi o zi, Marie!
Nu te grabi, sa pleci de-aici!
Mai stai, sa-ti scriu o poezie,
Si, tu, parerea ta sa-mi zici!
Mai stai, sa iti ofer o floare!
Si, sa-ti vad chipul luminos!
Sa povestim despre-ndurare
Si despre harul lui Hristos.
Mai stai, ca telefonul suna,
Si frati, surori, vor sa auda
O-mbarbatare,-o vorba buna,
Cand lacrimile-ncep sa curga.
Mai stai si scrie, o scrisoare,
Catre cei dragi, o ilustrata;
Asa cum faci la sarbatoare,
Sau cand indemnul ti-o arata.
Iar cand vei auzi chemarea
Si cerurile s-or deschide,
Sa zbori cu ingerii spre zarea
Frumusetii nemurinde!
Oradea, 14 martie 2014
Este vorba de o sora duhovniceasca, in varsta, in suferinta, dar, care poate mangaia pe multi!