Călător ce mergi pe cale
Rătăcit prin munţi şi văi
Nu ţi-e dor de-o vorbă bună,
De o strângere de mână...
Nu ţi-e dor de fraţii tăi?

Ai lăsat în urmă totul
Răzvrătit şi furios...
Când o vorbă te-a rănit
Ai lăsat tot ce-ai iubit
Şi-ai plecat străin... pe jos...

Azi ai obosit... şi singur
Ţi-e povara mult prea mare...
Cât ai vrea să te opreşti
Iar credinţa s-o găseşti...
Să te-ntorci în adunare!

Dar ţi-e teamă... aşa de teamă
De priviri şi de cuvinte...
Simţi cum inima se strânge
Simţi cum dorul te ajunge...
Este timpul... Ia aminte!

Azi e timpul biet pribeag
Să te-ntorci din drumul tău...
Nu la oameni să revii
Ci la dragostea dintâi...
Să te-ntorci la Dumnezeu!

Vulcan-07-04-2014
Mary