Nu mă mai tem de ghinioane,
De farmec-descântec, de-ochi rău...
Mă-ncred în puterea Ta, Doamne,
Tu poți ocroti ce-i al Tău!

De „neagra pisică” nu mai am frică!
Pe Cale nu dau înapoi nici doi pași!
Marți treișpe e-o zi de Har, cristică,
Tu sorțul mi-ndrepți, singură nu mă lași!

Nu mă mai înfior de blesteme
Pe care le scuipă spre mine cel rău,
Mi-ai spus în Cartea Ta: „Nu te teme!”
Sunt binecuvântată mereu!

Nu mai am oaspeți-coșmaruri,
N-am groază de vise criptate,
Mai cerșesc profeții în necazuri:
Cuvântu-Ți le-nvinge pe toate!

Știm că ne vorbești la toți, felurit,
Și-n veghe, și-n somn, oriunde, oricând,
Dar Vocea Ta se aude șoptit,
O, pleacă-mi urechea la susuru-Ți blând!

Căci visele mint și fals ne alină,
Prea rar au sorgintea-n cerescul Izvor,
Din cor îngeresc, aleg Vocea Divină,
Mă rog să-L aud, să-L urmez pe Păstor!

Cred că toate din viață-mpreună
Lucrează spre binele veșnic al meu!
Păcatul și soața-i: frica nebună
M-ar putea rupe de Dumnezeu...

Isuse, fă-mă creștina leală,
Cu duh blând, înțelept, liniștit,
Ce nu se teme de veștile rele,
Ci-n Domnul se-ncrede total, neclintit!

Amin!

Craiova, 21-04-2014