Chiar dacă, ne asemănăm cu ucenicul Toma...


Chiar dacă ne asemănăm cu ucenicul Toma,
Şi-adesea ne luptăm în noi cu necredinţa,
Duminica ne strângem smeriţi la adunare,
Iar Domnul înviat, ne-aduce biruinţa.

Când teama, neştiinţa şi poate tulburarea,
Ne duc pe o cărare unde e veşnic ceaţă,
Dacă venim atenţi cu fraţii la-nchinare,
Primim din nou dovezi, credinţă şi speranţă.

De multe ori ne-asemănăm cu slujitorul Petru,
Rostim cuvinte mari despre credincioşie.
Dar vine încercarea ce-ameninţă fiinţa,
Şi-atunci se vede bine „a noastră vrednicie.”

O, Domnul are milă şi bine ne cunoaşte,
El ştie cât de greu e să ţinem ce-am promis,
Când mai cădem pe cale, dar ne căim degrabă,
Ne-ajută sa-L slujim, mai fără compromis.

În sfânta lui lucrare Hristos nu foloseşte,
Oameni fără credinţă, sau care nu-L iubesc.
Ci doar pe-aceia care, cu drag şi ascultare,
Pe fraţi, dar şi pe semeni, cu jertfă îi slujesc.

Teodor Groza
21.04. 2014
Viseu de Sus