Mă bucur când alții sunt mai buni ca mine

Mă bucur când alții sunt mai buni ca mine,
Mă bucur când sunt înălțați,
Mă bucur dacă scriu mai bine,
Mă bucur când sunt admirați.

Mă bucur dacă Domnul meu,
I-a înălțat și har le-a dat,
Căci, dacă de la El primit-au,
Isus va fi glorificat.

Dar, dacă laurii primiți
De-aceia care multe scriu,
Cu Domnul, nu sunt împărțiți,
Atunci, Te-ntreb și vreau să știu:

De ce, de slavă sunt avari
Și când cununile sunt puse,
Căci, Tu, murit-ai la Calvar...
De ce no-mpart cu Tin, Isuse?

De ce, își pun în socoteală,
Cuvintele, ce Tu le-ai dat,
De ce, doresc mărirea, slava,
Când, Tu, ai fost crucificat? ? ?

O, lasă harul Tău sa curgă,
Peste acei ce dau cuvinte!
Și-aprinde-n noi un dor de rugă,
Să împărțim, cuvinte sfinte!

Și laude când vor veni,
Cu Tine le vom împărți,
Căci este drept și se cuvine,
Să împărțim, ce-ai dat... cu Tine!

Amin!