Pilda neghinei
Matei cap. 13:24-30


Un om ogoru a semănat,
Apoi a stat să se odihnească
Vrăjmașul, care atent a stat
S-a pus răul să înfăptuiască

Căci el, neghina a aruncat
Peste a omului lucrare
Şi răbdător a aşteptat
Să vadă, ce acol răsare?

Tot grâul, frumois a ieşit
Şi omul mult s-a bucurat
Dar, când mai atent a privit
De neghină era încărcat

Chiar robii lui s-au minunat
Văzând grâul, înnăbușit
Cu toţi, miraţi s-au întrebat
Cine s-o facă, a îndrăznit?

Stăpânul însă, a înţeles
Cine necazul i-a făcut
Şi cine răul l-a ales
Dar înţelept, nu s-a temut

Si toate, au rămas aşa
Grâul, neghina, au crescut
Omu, mereu le urmărea
Să le despartă, nu a vrut

Venind timpul de secerat
Neghina, toată a fost scoasă
De lucru toţi s-au apucat
Şi-n foc cu totul, a fost arsă

Grâul, a fost eliberat
A fost frumos, cu bobul mare
El, a fost strâns și așezat
În a stăpânului hambare.

Amin

Câmpia Turzii, 2 mai 2014