Fratelui Felix

Frate, frate ești departe,
Iar tristețea e în tindă
Surâzând singurătate
În imaginea de-oglindă.

Parcă n-aș vrea să mă tângui
Să spun păsuri pentru jale
Doar prin pâcla vremii frig îi
În florarul meu din cale.

Nu e nimeni să-mi susțină
Singuraticele ruguri
Doar ascult cum spre lumină
Solzi de bronz sfâșie muguri.

Mă mai prinde-un dor de vorbă
Mai pe-a noastră, mai română
Când în zvoana* de teorbă**
Noaptea vrea să mai rămână.

Însă zori cheamă cucoșii
Ca să vină gonind roibii
Și sticlesc zările roșii,
Și-și albesc florile sorbii.

Iar mă cheamă în picioare
Ziua să îmi spună trainic
N-am nimic și nu mă doare
Nici un gând sfios și tainic.

În Speranță și Credință
Îmi e inimă și minte
Și-mi spun orice neputință
Doar în ruga mea fierbinte.

Mă aude Domnul Păcii
Chiar dacă îmi plâng de milă
Ca o curgere de sălcii
Spre crispatul de argilă.

Dar în taină am o taină
Ce-o ascund chiar după frică
Să mai bat și eu o craină***
Convorbind despre nimicuri.

Despre versuri învechite
Ce le scriu fără abțineri
Și în zeflemea privite
De ochi știutori și tineri.

De ceva trecut ce este,
Iar eu încă nu pot crede
Că ilară e-o poveste
Și un cânt de frunză verde.

Fâstâcit printre miraje
Spuse-n poze frumușele
Versuiesc și eu de pajiști
Încadrate în pastele.

Dar trecută-i a lor vreme!
Sunt îmbătrânit și singur
Și mereu mă roade-un verme
Zilele că vrea să-mi strângă.

Râul curge și se duce
Rămânănd aici întruna
Tot mai des stau la răscruce
Privind stelele și Luna.

Om târziu, oră târzie,
Miez de noapte... miez de noapte...
Am vorbit cuiva... și mie:
Pace, frate! Pace, frate!


*ZVOÁNĂ s. f. v. zvon. Sursa: DEX '09 (2009
**TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical
mai mare decât lăuta, care are coarde speciale
pentru sunetele grave.
Sursa: DEX '09 (2009)
***cráină, cráine, s.f. (pop.) margine;
în expr. a umbla craina = a bate marginile,
a umbla fără rost.
Sursa: DAR (2002)