Sunt multe căi în lume și voci nenumărate
Ce par a oferi ale vieții bucurii,
Dar trecătoare-s toate plăcerile deșarte
Ascunse în podoaba vremelnicei trăiri.

Există multe drumuri create să-mplinească
A sufletului sete ce-L cere pe Hristos,
Însă, mai nesătul îl lasă în goana omenească
Și-n chinul arzător plăcerilor de jos.

Căci nu-i sub soare cale să-nlocuiască Jertfa,
Nici drum spre fericire ca viața cu Isus,
Ci-o singură speranță învrednicește soarta
Să umble-n bucuria cerescului răspuns.

Căci calea-adevărată e-n Harul mântuirii
Ce trece pe la Cruce, la Mielul răstignit
Să înțelegem prețul cel scump al înfierii
Și vina grea de moarte cu care L-am lovit.

Prin Cruce s-a deschis izvorul vindecării
Ce spală și salvează azi orice păcătos,
Schimbând pe totdeauna, în Sângele iertării,
Trăirea și voința în slujba lui Hristos.

Prin Trupul Său, Hristos, deschisu-ne-a spre Tatăl
Adevărata Cale pe care să pășim:
E Harul morții Sale și Sângele salvării
Cu darul fără plată, ce schimb-orice destin.

Ce ne'nțeles e Harul, dar, totuși, ce Putere
Ascunsă e-n Golgota și-n jertfa lui Hristos
Ce inimă de Tată putut-a să accepte
Neprihănitu-I Fiu ucis ca păcătos?!...

De ce ales-a Cerul a ieslei umilire
Când slava-mpărătească putut-a îmbrăca
Și groapa-n stânca rece ce-a găzduit pe Rege,
Când, mii de îngeri cântă în cor spre slava Sa?!...

Atâta bunătate ascunde Triunirea...
Și planuri ne'nțelese de gândul omenesc,
Însă, mereu, mereu, mai pline de-mplinirea
Cereștii Voi preasfinte spre cei ce o primesc.

O cale-a renunțării, iertării, umilinței
E-adevărata Cale ce Isus ne-a trasat,
Prin Jertf-a câștigat cununa biruinței
Și moarte-a biruit la moarte condamnat.

O dat' pe totdeauna lăsată ni-e credința
Transmisă de milenii prin sânge de creștini,
Ce-au scris cu viața lor și-n moarte pocăința
Cu gândul la cununa născută-n foc și chin.

O cale strâmtă, veche, e singura speranță
Disprețuită azi de-atâția învățați,
Însă, purtând pecetea încununării sale
Și slava unui capăt ce-i binecuvântat.

O Cale, numai una, deschisă-n răni și Sânge,
Pe care vom putea doar în genunchi păși,
Dar care ne conduce în gloria eternă
Și-n Canaanul veșnic în care-om moșteni.

Isus e astăzi Calea și Unica speranță
Ce ne conduce-n Harul eternei bucurii,
De-i ascultăm, umil, prin Duhul său povața
Și Voia-I ce ne-ndeamnă la sfintele trăiri.

Amin