Albe mioare, răsfățate în verde,
O horă de fluturi, dansul și-l pierde,
Brațe solare mă cheamă afară:
"Vino, vino ... e primăvară!"
Un zâmbet-color priviri îmi cuprinde,
Zumzet -albini - dansând prin grădini,
În vaiet din stol... și-n clinchet-izvor,
Mă proştern în iubiri, căci mi-e dor...
O șoaptă-petală din caisul de-afară,
Mă mângâie-mbie, sub verdele viei,
M-opresc, nu respir... ascultând ciocârlii,
Cu gândul la Tine c-ai să revii...
Cu ochii spre cer, cu gândul la Tin'
Mă proștern, și Te chem în iubiri,
Pentru tot ce mi-ai dat, tot ce-ai creat,
Lacrimi-Ți aștern, ele-Îţi scriu:
"Mulțumesc... mulțumesc,Te iubesc..."
plină de El poate să le vadă cu adevărat și să răspundă cu mulțumiri, recunoștință și declarații de iubire Creatorului. Este o închinare cu toată ființa și duhul, înaintea Domnului, lăudat să fie El în
veci. Domnul să te mângâie, sora mea dragă, în părtășii sfinte cu El.