Acolo, unde Dumnezeu nu este căutat
Nicicând nu se va şti de-a Lui prezenţă
Vor fi doar inimi, ce trăiesc păcat
Acumulând a răului demenţă

Nu se va şti cât e de dulce Pâinea izbăvirii
Şi nici de Jertfa de pe muntele durerii
Vor fi doar căi, ce duc spre drumul rătăcirii
Grăbind în viaţa lor amurgul serii

Nu se va şti nicicând de sfânta-I părtăşie
Şi nici de cei, ce plâng în cămăruţa-ascunsă
Ci se vor şti doar suflete-n pustie
Ce nu au vrut, ca rana să le fie unsă

Nu vor ajunge să-L cunoască niciodată
Deoarece şi-au pus speranţa-n lucruri muritoare
Şi-n ziua judecăţii vor gusta a Lui mânie-toată
Când pentru-ai Săi copii va fi o mare sărbătoare

Vor fi scrâşniri de dinţi, şi falsa pocăinţă
Îl va-ntreba pe Dumnezeu ,,De ce-i aşa,, ?
Nu ne-ai promis, Tu oare, viaţa veşnică, nu suferinţă
Dar Sângele, ce-a curs pe cruce îi va condamna

Deoarece s-au închinat plăcerilor de-o clipă
Şi dumnezei străini le-au indicat trăirea
Nicicând nu au avut teamă şi frică
De Dumnezeul Viu şi de a Lui venire

Au amânat tot timpul a lor pocăinţă
Spunând că nu au timp de lucrurile sfinte
Şi nu există altă biruinţă
Decât atunci când foloseşti doar a ta minte

Au neglijat întreg mesajul învierii
Jertfind averi pe-altarele străine
S-au îmbrăcat cu hainele durerii
Ce le-au ascuns asemănările divine

Au devenit argaţi, ce s-au hrănit din gânduri
Visând mereu la timpuri tot mai bune
Făcându-şi casă veşnică... din scânduri
Şi scris pe ea , doar pământescul nume

***
Treziţi-vă voi-oameni, timpul e aproape
Se-ntoarce Domnul după-a Lui mireasă!
De ce-aţi ales eterna, moartă noapte
Când El vă cheamă, ca să staţi cu El la masă?

Amin!