Valuri multe pot să vină
Peste barca vieții mele,
Însă eu, la fel ca Petru
Voi păşi voios prin ele.


Nu vreau frica să pătrundă
În credința ce mă poartă,
Domnul e cârmaciul meu
Şi va fi ca-ntâia dată.


Pe catargul bărcii mele
Este semnul BIRUINȚĂ,
Sângele ce-a curs pe cruce
Pentru-a lumii pocăință.


Iar Isus e Suveranul,
La cuvântul Lui se-opreşte
Orice vânt, orice furtună,
Numai liniştea domneşte.


Eu vâslesc, nu mă opresc
Chiar de spun c-am obosit,
Duhul Sfânt îmi dă speranță
Drumul este spre sfârșit.


Văd luminile cetății,
Văd alaiul îngeresc
Şi pe marele-Împărat,
Stând pe tron Dumnezeiesc.


Toți mă-ndeamnă, toți îmi spun
Că mai am puțin de mers,
Cerul cântă, frați m-aşteaptă,
Eu cu drag, m-anevoiesc.

De M.Horlaci.