Doamne, o, când m-ai creat!

Doamne, o, când m-ai creat
Mi-ai dat scumpa libertate
Ca să pot s-aleg în toate...
Şi-astfel nu Te-am ascultat,
Când de cel rău, ademenit
Că el poate să vorbească
În limba mea omenească,
Prin minciuni, m-a amăgit!

Doamne, o, când am greşit
Şi Legea sfântă-am călcat
Tu preabun, nu m-ai certat,
Mai de grabă, mi-ai vorbit
Să mă-ntorc prin pocăinţă
Şi să văd iubirea-Ţi mare
Care-n lume seamăn n-are,
Sădind în suflet credinţă!

Doamne, o, inima-mi rea
Şi nespus de-nşelătoare,
Ea, de păcat generatoare;
Vrei s-o pun în slujba Ta,
Să mi-o speli, s-o curăţeşti
Prin sângele curs pe cruce
Ce pacea sfântă mi-aduce
Şi de păcate s-o-albeşti!

Flavius Laurian Duverna
25 iunie 2014