Dormi în somnul nepăsarii,
'N care atâția dorm în lume,
Fără grija Luminării,
Făr' să fii sub al Lui nume.

În balansul nepăsării,
Eşti cu prietenii-ancorat,
'Nlănțuit-n păienjeniș
Și de Domnul... depărtat.

Câtă vreme crezi căci harul,
Celui Viu și Minunat,
Va mai dăinui aicea,... Suflete, încătușat?

Tu nu vezi căci spre pieire,
Duce drumul tău... în umbră?
Fără să-L cunoști pe Mielul
Și sfințirea-n-a Lui urmă?

Unde eşti, pe ce cărare?
Unde îți petreci viața?
Fără: Luminare, sare,
Și a Domnului - dulceață?
... Ești pierdut!
Nu e minciună.
Ești departe de-adevăr,
Scoală-te, hai la Lumină,
Până-i ziuă... să nu pieri!

Lacrimi multe pentru tine,
Revărsate sunt de sfinți,
De părinții-nlăcrimați
Și uitați în suferinți...