De ce fugiţi de faţa lui Isus,
Şi alergaţi cuprinşi de vrajă?
Când pacea-n inimă v-a pus,
Acum de Domnul, nu vă pasă?

De câte ori El... v-a strigat
Cu mâna-I stând întinsă.
Şi-n dragoste a tot salvat
Prin coasta Sa străpunsă!

De ce la cer nu vă uitaţi
Ca să-I vedeţi Făptura...?
De ce cu pietre aruncaţi
Şi-n gură... mare vă e ura?

Întraţi în Casa Mântuirii
Şi-n ea voi să rămâneţi.
Acolo-I „Ţara Fericirii”
Picioru-n prag să puneţi!

Uitaţi de azi, calea din urmă
Pe ea-i calea p i e r z ă r i i.
Veniţi... intraţi acum în turmă!
Păstoru-I TATĂL... Înfierii!

Fugiţi... de-a negurei cetate
Lipsiţi de marea siguranţă.
"Veniţi! De cer să aveţi parte!"
Este a Domnului,”POVAŢĂ”!


Amin,Amin!