În harul Tău...

Motto: Isaia, 8.6

În harul Tău când m-ai chemat
O Doamne, am răspuns,
Şi-n cuget mult m-am cercetat
Iubirea, cum m-ajuns!

Ce-am fost eu ca să mă chemi
Ca să-Ţi cunosc iubirea,
Ce-n Jertfa sfântă peste vremi
Ea mi-a adus mântuirea?

Mi-ai pregătit, pentru salvare
Scaunul sfânt de domnie,
Pe el cu Tine-n slava-Ţi mare
Să fiu în sfânta-mpărăţie.

Să Îţi admir, Doamne puterea
Prin gloria-Ţi şi măreţia,
Că de mi-a fost greu, adierea
Duhului, mi-a dat tăria.

Mi-a dat tăria, cea de stâncă
'N suflarea valurilor reci,
Nu cumva-n genunea adâncă
Pierdut ca eu să fiu în veci.

Căci oricât, va vrea furtuna
Să mă clintească din loc,
Prin Tine Doamne, totdeauna
Voi fi sub jarul cel de foc!

Sub flacărea-i cea arzătoare
Care nu se mistuieşte,
Căci la Calvar, Ea Jertfitoare
Din piroane străluceşte.

Flavius Laurian Duverna
29 august 2014