Câți, în alergarea vieții
Au rămas ca Mardoheu
Statornici, plini de credinţă,
În al lumii, mare hău??

Nu știm în ce conjunctură
Estera-a rămas orfană
Dar ne scrie în Scriptură:
Mardoheu i-a fost ca mamă!

A crescut-o cu iubire,
În cuvântul Celui viu
Deși-o făcea doar în taină
În al lumii, rău pustiu.

Și când află cum în taină,
Doi sfetnici au pus la rând
Să mânjească a lor haină,
Vărsând sânge pe pământ!

El n-o ia la întâmplare,
Dă de știre la-mpărat
Și, au și notat în carte
Ce Mardoheu a aflat.

Vine ziua de-ncercare,
Când poporului evreu
I s-a scris o zi de groază,
Haman, vrând să facă rău.

Atunci Dumnezeu din ceruri,
Somnul i l-a tulburat
La-mpărat, căci n-a dat cinste,
Omului ce l-a salvat.

Ce bine-i în curăție
Să te porți mereu, mereu,
Căci în ceasul de-ncercare,
Te scapă chiar Dumnezeu

Acum parcă-l văd în taină
Cum era pe cal, sus, pus
Cu mantia și coroana
Și-n veșmântul cel frumos.

Și un glas sună în urmă
Haman strigă după el:
Așa se cade pentru omul
Cinstit de-mpăratul său.

Dar cum va fi în ziua aceia,
Când Însuși, Domnul Domnilor,
Va zice-așa pentru aleșii-
Acolo-n plaiul cerului?

O! Cum te porți acum creştine?
Arăți ca Mardoheu mereu,
Că ai un Dumnezeu puternic,
Ce te va scoate de la greu?

Nu aștepta laurii slavei
Aici, în locul cel de jos,
Când vezi Hamanii plini de ură,
Cum te atacă fără rost?

Tu rabdă și fă fapte bune,
Arată chipul lui Hristos
Celor ce-ți sunt mereu în juru-ți
Și n-aștepta laurii, jos.

Căci este-o zi de răsplătire,
O zi în care, chiar Hristos,
Te va purta cu drag de mână,
Acolo-n cerul glorios

Sunt mulți acei ce-așteaptă glorii,
Aici, în lumea cea de jos
Și nu pricep căci nu e vremea,
Și-au așteptarea fără rost.

Deci, dacă-avem această pildă,
Hai, să răbdăm aicea jos,
Căci sus, în ceruri, MARANATA,
Atunci ne va răsplăti Hristos!
AMIN