Tu ne dai har, ne dai povață,
Și Tu ne poți citi pe față,
O deznădejde, un suspin,
La Tine totul e sublim.
Tu ne dai binecuvântare,
Și ne înveți ce-i îndurare,
În pocăință să trăim,
Ca Tine vrei să fim.
Tu roadă bună ai vrea ca noi să fim,
Și niciodată nu ne poticnim,
Spre slava Ta să știi că noi am vrea,
Să-Ți fim o roadă bună și nu rea.
Cu dărnicie, eu de aș putea,
Să dau din roadă și altcuiva,
Pe tine, Tată drag, Te-aș bucura,
Atunci aș fi o roadă bună și nu rea.