Când focul întristării încinge viaţa ta
Părintele îndurării, din cerurui va veghea!

Doar El te poartă-n toate să fii biruitor
Căci aur te va scoate doar focul din cuptor!

Nu-ţi părăsi vegherea, oricât e de târziu!
Aşteaptă-l în tăcere când vezi numai pustiu!

Nu te îndoi vreodată de dragostea-I fierbinte
La inima curată se pleacă, ia aminte!

El te ocroteşte sigur când înspre Slavă urci,
Şi îţi cântăreşte amarul din crucea care-o duci!

Să nu-ţi slăbească pasul, cuprins de îngrijorare!
Curând suna-va ceasul de nuntă şi cântare!

Păzeşte-ţi bine haina ce-o vei purta în Slavă
Să fii şi tu fecioara ce Mirele aşteaptă!