La piciorul crucii Tale
Prăbușit, în umilință,
Stau adânc plecat o, Tată,
Fără nici o biruință.
Nu mi-a mai rămas putere
Singur să mă-nalț din groapă.
Sunt lipsit de-orice nădejde,
Înfometat și fără apă.
Greaua beznă-mi înconjoară
Sufletul și mi-l apasă.
Căderea-mi este tot mai mare,
Ceața- tot mai grea, mai deasă!
La piciorul crucii Tale
Îngenunchiat stau și aștept...
O, întinde-Ți Doamne, Mâna,
Ia durerea mea din piept,
Stinge focul ce mă arde
Și-mi provoacă suferință
Căci îmi cer iertare, Doamne,
Din adânca mea ființă!
Vreau să fiu mai bun, mai drept,
Să-Ţi slujesc cu dăruire,
Să mă umpli cu putere,
Să-mi dai har și mântuire!
Vreau ca viața mea întreagă
S-o predau în slujba Ta.
Să trăiesc doar pentru Tine;
Să mă ții în Mâna Ta!
*
La piciorul crucii Tale
Simt că Tu privești spre mine.
Simt iubirea Ta că-i mare
Și m-atrage înspre Tine.
Prin puterea Ta, o, Tată,
Tu m-ai ridicat de jos
Și mi-ai dăruit iertare
Azi, prin jertfa lui Hristos!
Mi-ai schimbat întreaga viață,
M-ai spălat în Sânge Sfânt.
De povară eu sunt liber,
Pot ca să recit, sa cânt,
Să spun lumii despre Tine
Și de marea Ta putere,
Cum prin dragostea-Ți de Tată
M-ai scăpat de-orice durere.
*
La piciorul crucii Tale
Stau acum cu mulțumire.
Inima îmi e schimbată
Și e plină de iubire...
Amin
Lumea în care trăim se înstrăinează tot mai mult de Dumnezeu. Și fiecare încearcă să-și umple golul din inima- locul în care ar trebui să se afle El- cu diferite lucruri, persoane sau obiceiuri, care doar îi va depărta și mai mult de Creator.
Dar Harul Lui este mare și încă mai sunt oameni care și azi îl caută, găsesc și acceptă pe El. Slavă Numelui Său!
Iar această poezie e rugăciunea unei astfel de persoane care a ales să-și potolească setea sufletului la picioarele crucii Lui.
Fii binecuvântată, sora.