Câţi păstori se depărtează
De la-Adevărul Scripturii;
Pe instincte se bazează
Şi pe oameni îi botează
Doar pe mărturia gurii.
Trebuie-ntâi să se vadă
Faptele de pocăinţă,
În păcat să nu mai cadă,
Să se lupte şi să creadă
Că Isus dă biruinţă.
Trebuie o transformare,
După a Lui Isus voie;
O puternică schimbare
În vorbire şi-n umblare;
Deci, de-un timp este nevoie.
Slujitorule, ia seamă,
Dacă tu botezi în pripă,
La sfârşit, când El te cheamă,
Groază îţi va fi şi teamă…
Căci I-ai luat locul o clipă.
Oamenii te-aplaudară
C-ai convins pe-atâţi să vină;
Dar scrâşnind din dinţi, afară,
Suferinţă-având amară,
Vei plăti întreaga vină.
Nu-i de joacă cu botezul -
Legământul sfânt, pe viaţă -
Cine îi pătrunde miezul
Mărturisind sincer crezul,
ÎL va întâlni în faţă!
Însă cei ce duşi de-emoţii
Au jurat: "..-cred.. -pân' la moarte",
Dar L-au părăsit, cu toţii
Vor fii-n ziua Judecăţii
Osândiţi de sfânta Carte.
Astăzi în biserici multe
Vin oamenii cu grămada,
Din diverse cercuri, culte,
Un spectacol să asculte;
Iar "păstoru"-şi prinde prada…
Amin.
19 octombrie 2014
http://pauladita.wordpress.com/