Spre El m-am îndreptat ca spre răspunsul
ce norului îl datorează marea.
Când L-am găsit, găsit-am întrebarea
ce îşi refuză, veşnică, răspunsul.
Spre El m-am îndreptat ca spre un munte,
să-mi răstignesc pe el, cu grijă, crucea.
Când L-am găsit, găsit-am doar răscrucea
cărărilor care trudesc pe munte.
Spre El m-am îndreptat ca spre-o eternă
cântare, ce-n bemoli îşi toarnă mierea.
Când L-am găsit, găsit-am doar tăcerea,
o arie din liniştea eternă.
Iar El, înoată de-o vecie-n plânsu-Şi,
căutându-Se în noi pe Sine însuşi.
Felicitări!