Tu Doamne, esti nădejdea noastra,
Si noi Ție ne închinăm,
Sa cobori din zarea albastră,
Sa stim ce hotarari sa luam!

Cativa oameni te intreaba
Ce cale oare sa urmeze
O, Doamne Tu ne esti nădejdea,
Te rog, asuprirea sa-nceteze!

Tu care esti nădejdea noastră,
Salvator in vreme de nevoie,
O vino, vino-n tara noastră,
Ca-i rătcită ca o oaie!

Ca o oaie ce din turma
Si din principii de altadată
Uite ce s-a ales la urmă!
Rătăcită, demolată.

Rătăciti prin tări străine,
Hrănindu-se departe de casă.
Atâtea doruri si suspine,
Regimul acesta ne lasă.

De ploaie-i casa demolată
Si familii-s risipite
Dar multe familii de altadată
Acolo-s mai instărite.

Lipsa ne-a fortat să iesim
Ca si Elimelec odată
Ca niste servitori sa fim
De-altfel n-am fi plecat de-acasă!

Pân-la urmă-i un exil
De parcă a fost si un blestem.
Cu familie si copii,
De ce sa pleci din Betleem?

Betleemu-i casa pâinii,
Loc al părtăsiilor curate!
Ceeace nu au străinii
Ci numai frate cu frate.

Cautat-am bunăstarea
Noi ca popor infometat
Si am trecut oceanul, marea
Multi din noi ne-am îmbuibat.

Cati mai fac azi investitii,
Ca s-avem si noi de muncă?
Avem nevoie de industrii
Si copii cu-a lor mămucă.

Doamne, noi ne recunoastem
Ca păcatul ne-a-nrobit.
Acum la cine sa ne ducem?
Pe om mereu Tu l-ai iubit!

Noi vrem sa iti slujim doar Tie,
Sa-ti fim robi,Tu Împărat,
Sa vina a ta Împaratie,
Salvandu-ne azi din păcat!

Ridica-ne din egoismul,
Ce-a rezultat din nepăsare.
Ce n-a putut face comunismul,
Sa faci Tu cu-a Ta-ndurare,

Mai lasă timp de vindecare,
Mai dă oameni tematori,
Mai pune azi in fiecare,
Inimi de cutezători!

Pentru numele Tău mare
Si pentru Fiul Tău Isus,
Peste țară Tu veghează,
Da-ne al Tău gând de sus!