Câtă putere ne dă Dumnezeu
La greu, umblând cu El de mână.
Pe Stâncă aşează piciorul mereu
Şi suferinţe doar Isus... le-alină.

Mâna-I de Sfânt ne cuprinde
Pe braţe El... Dumnezeu ne ia.
Lumina-I Sfântă şi-o-ntinde
Veşnic... asupra ta şi-a mea!

Cât de minunat El... şi-arată
Iubirea-I cu-n dor nesfârşit.
Căci pe crucea durerii odată
Pentru ţărână S-a răstignit.

Acesta-I ”Puterea Supremă”
Mesia, Om, Fiu de Dumnezeu.
El... dă armătura cea Sfântă
Ne-ocroteşte prin Duhul Său!

Puterea Ta, Doamne, ne ţine
Pe Calea lungă către cer.
Mărire Ţie, Isuse Stăpâne,
Că-n Har... suflete nu pier.

Câtă iubire revarsă de sus
Peste poporul răscumpărat.
Lumina coboară de la Isus
Peste acei care i-a salvat!



Amin,Amin!