Colindătorul

An de an, tot vine, casa să-mi colinde,
Pace, bucurie şi cântări de Har!
Braţe de iubire astazi, iar întinde
Şi mă-mbrăţişează dându-mi-Se dar.

An de an acelaşi, plin de duioşie,
Cu nămeţi pe umeri, e la uşa mea;
Şi deodată, magic, viaţa-mi cenuşie
Are alb de înger şi luciri de stea!

An de an - de veacuri, El, Colindătorul,
Coborând din stele, e la geamul meu...
Plâng de bucurie, mă trece fiorul...
Mă colindă-n şoaptă, Însuşi Dumnezeu!

Marius Alexandru
Chicago, 12/03/14