Mântuitorul!

Trosnesc sub talpă geruri-aspre,
E promorocă pe la porți,
Din cerurile sfinte, albastre,
Isus S-a întrupat ca,
Prunc-Mântuitor, salvare pentru toţi.

Cu bucurie omu-ngenunchează lângă iesle,
Să I se-nchine, că e Prinț-Ceresc,
Nu... Făt -Frumos din file de poveste,
Ce-atât de mult pe unii,
Neadevărate -vorbe, îi cuceresc.

În jurul nașterii Luminii-sfinte,
Și coborâte pe pământ,
Se țes cântări-dumnezeiesti,
Iar magi, veniți din depărtări,
Se-nchină Lui, Îl preamăresc.

Maria-mamă-i tare-ngândurată,
Închinătorilor, Pruncu-și arată,
Își strânge-Odoru'legănat la piept,
Pe Fiul Tatălui-Nțelept,
Pe Care nimeni n-a trăit
Să-I vadă Sfânta față-luminată.

...E tristă-n bucurie, mama?
Chiar de se uită drăgăstos la El,
Dar... parcă o apucă teama...
De viitorul Pruncului-Emanuel.

...Și parcă vede oști... norodul,
Urlând ca disperații!
Și-o față de-mpărat...'i Irodul!
...Și SÂNGELE DE PRUNC-NFĂȘAT!

...Un deal... o cruce...!
Și-un Glas de MIEL-înjunghiat...
Turbații demoni se răzbună;
Răstigniți-L! Răstigniți-L! Răstigniți-l!
Urlă din viscere-mpreună.

...Și vaiete și plâns și lacrimi,
Iar dinspre El, se-aude doar un geamăt,
Și sfânta rugăciune către Tatăl,
Din inima Celui ce stă
În brațul mamei-leagăn...

...O sfâșiere ca de moarte!
O sabie ce o rănește!
Își strânge Pruncul mai aproape,
Și inima-i în plâns atâta se jelește...!

A înțeles mesajul-dureros,
Ce, Pruncu-sfânt
pentru salvarea omenirii poartă;
Și vede-n Duhul, preaiubiții Lui copii,
Cum Pâinea-Învierii-o-mpart,
Din poartă-n poartă!

...Făclii se-aprind în viitor,
Christosul Sfânt: Trăiește!
Căci moartea, ''a murit strivită!''
De-al Lui călcâi, ce iadu-biruiește!

...Își strânge Pruncul sfânt la piept...
Se roagă Tatălui ceresc,
În Duhul, mijlocește;
Un zbor de îngeri diafani,
Din albe-aripi bat-nchinări,
Lumina-biruiește!

Coboară ceru-n Prunc...
şi parcă se topește...
Iubirea Tatălui slăvit,
în jurul Lui... plutește.





Decembrie, 2014
Sanda Tulics