MAI RABDĂ, MIREASĂ...(Sonet)

Mai rabdă Mireasă, mai rabdă tacit
Chiar dacă, intens, durerea apasă
Și chiar dacă-n vale ceața e groasă
Iubirea în tine nu...nu s-a răcit!

E-ndemnul ceresc iubită Mireasă
Ce dă avânturi spre-un Plai strălucit
Primi-vei răsplată că-n lan ai muncit
Și n-ai renunțat la dorul de-Acasă.

Păstrând în candelă acel untdelemn
Ce poate-ntreține flăcări în noapte
Putea-vei menține cerescul îndemn.

Să poți să servești din fructele coapte
În suflet așează cucernicul semn
Și-ascultă cu drag a Cerului șoapte.

George Cornici/8 Decembrie, 2014