Isus Hristos Fiul Lui Dumnezeu,
Domnul slavei, al Dragostei zenit,
Cel mai frumos, Iubire-apogeu,
În cel mai slab sălaș Te-am găzduit,

Pe trena vieții-n cuibul de gheață,
În șuierarea vânturilor reci,
Pe patul de fân, fără verdeață,
La o răscruce oarbă de poteci.

Am plâns din țurțuri lungi, de stele,
La cântul îngerilor, minunat,
Sub lumina caldă-a feței Tale
Și inima-mi săracă, Te-a-nfășat.

Un Împărat născut pe paie reci,
În scârțâit de gozuri înghețate,
Lângă oițe, cuib de lilieci,
Ai coborât Viață fără moarte.

Ai primit, Isuse, scumpe daruri,
Sălașul meu era seif, de-acum,
Hotărât, Te voi păstra de-a pururi,
Din Betleemul- început de drum.

Ca-n valea oaselor, paie renasc
În spic de aur, roade pentru Cer,
Căci Tu, zdrobit în al Golgotei teasc,
Îmi dai un elixir să nu mai pier.

Nu Ți-am oferit un loc de-onoare,
Cu așternutul fin, împrospătat,
Dar acum, ce nu Ți-am dat mă doare,
Iubirea Ta la Cer m-a înălțat.

M-ai înfășat ca pe-un mărgăritar,
Să-mi dai valoare în sfânt trupul Tău,
Deși Ți-am fost numai un bob amar,
Prin Tine sunt un fiu de Dumnezeu.

Tu ești Omul, chipul de la-nceput,
Al Creatorului, sfânt gând, curat,
Ai suferit Isuse, Te-a durut
Plătind păcatul, ne-ai răscumpărat.

Din sânul Tatălui, Mlădiță sfântă,
Din al Fecioarei trup, ești lutul frânt,
Om smerit, IQ la cota-naltă,
Isus perfecțiunea pe pământ.

Mi-aș duce ieslea pe un Munte sfânt,
Isuse, Cel mai mare Împărat
Să Îți cinstesc venirea pe pământ,
Cu așternut de viu Aur curat.

Cât Te-am primit, atâta Cer avem,
Comoara veșnică numai Tu ești,
Puterea dezlegării de blestem,
Minunea desfătărilor cerești.

Împăratul meu, de slavă-mpodobit,
La Tine-mi trimit glasul, curcubeu,
Să-Ți cânt iubirea mea fără sfârșit
Și să mă odihnesc la pieptul Tău.

Prin vălul lacrimilor tremurând,
Torcând mereu al inimii fuior,
Adorm și mă trezesc cu Tine-n gând,
Te-aștept Isuse, scump Mântuitor.

Amin!