Aş vrea...

Un trup scăldat în neputinţă
Şi îmbracat în grea povară,
Aşa e zilnic, a mea fiinţă
Căci slăbiciunea mă doboară

Aş vrea să alerg cu bucurie
Simţind adieri de vânt pe faţă
Lăsând în urmă acea robie
Ce-mi stinge candela din viaţă

Aş vrea să sar şi zi, şi noapte,
Ca fulgul alb purtat de vânt
Şi să ajung cât mai departe,
Vestind puterea Celui Sfânt

Aş vrea ca sufletu-mi să cânte
Aşa cum n-a cântat nicicând
Atins de razele preasfinte
Trimise-n dar din cerul sfânt

Aş vrea şi cugetul să-mi fie
Străin de orice strop de noapte
Şi să tânjesc după apă vie,
Neascultând străine şoapte...

Aş vrea să mă trezesc îndată
Uitând tot greul ce-am purtat
Şi să vestesc în lumea toată
Că Isus Hristos m-a vindecat !

Amin !
Timotei Lucuş