Ca noi, Isus odată,
A fost copil micuț;
Lucra ca și tâmplar cu tatăl,
Creștea băiat drăguț.

El asculta părinții,
Exemplu bun dădea.
Știa ce spun profeții
Și de păcat fugea.

El n-a jignit vreodată
Pe cei de seama Sa;
Pe toți de laolaltă,
Frățește îi iubea.

Nu vreți copii, voi, oare,
Ca El și noi să fim?
Pe frați, pe surioare,
Să nu obijduim!