Straiul alb
Mi-ai pus în palmă stele vii,
Cuvintele să Ți le scriu,
Cu miez gustos și dulce grai,
Din Sfântu-Ți plai.
Mi le trimiți în părtășie,
În cânt, iubire, bucurie,
Mi le-ai săpat frumos în gând,
Când mă închin și cânt.
Mă ții pe brațul legănat,
Mă știu o fiică de-Mpărat,
Trăiesc ''dulceți... îmi pui cununi... ''
Și vorbe sfinte-n Duhu-mi spui.
Petrec cu Tine nopțile,
Ne prind și diminețile,
De când din lume m-ai luat,
Și-n straiul alb, m-ai îmbrăcat.
O, sfinte, dulce Îndurat
Și Miel slăvit ce m-ai iertat,
Îți mulțumesc că m-ai chemat,
Pe braț de Stâncă m-ai purtat.
Acum când viața-i spre iernat,
Ajută-mi să trăiesc îndemnul:
Rămâi curat!
26 decembrie 2014
SandaTulics
O creaţie foarte frumoasă, gânduri sfinte, binecuvântate; har şi pace, la cât mai multe creaţii şi în anul ce vine, şi fie toate spre zidirea multora! LA MULŢI ANI!
Îți doresc an nou plin de noutațile Duhului Sfânt!
Tot așa, metaphoric bine-nțeles, stelele pot să fie în palme doar dacă palmele sunt deschise. Profunde gânduri
Multe binecuvântări și SĂRBĂTORI FERICITE/Cu drag George Cornici
El să vă poarte sănătos și fericit și-n anul ca va veni în curând..