De va veni la uşa ta
Un om pribeag şi obosit
Să-ţi ceară poate-un colţ de pâine
Şi-un loc călduţ de odihnit
Să nu-l alungi cu vorbe grele
Cu nepăsare, nu-l goni
Căci din căldura casei tale,
Tu nu-i ştii "of-ul" inimii...
Nu-l judeca că-i prea târziu
Şi somnul el ţi-a deranjat
Ci pleacă-te spre el cu milă,
Ascultă la al lui oftat...
Şi dacă e-n puterea ta
Întinde-o mână, frate,
Şi adă sfântă mânâiere
La cel venit din noapte
Căci niciodată nu poţi şti
Ce soartă te aşteaptă
Şi-acolo-n ceruri vei primi
Răsplata sfântă, dreaptă...
Şi poate Cel ce bate-acum
La uşa ta înfrigurat
E Salvatorul meu şi-al tău,
Al lumii Împărat...
Deci... cum poţi tu, ca bun creştin
Să nu-L primeşti la tine
Să nu-i dai pâine, apă, pat
Aşa cum se cuvine...
De câte ori veţi face-acestea,
(Ne spune Dumnezeu),
Voi pentru Mine le veţi face
În sfânt, Numele Meu!

Vulcan-16-01-2015
Mary