Sonet de februarie
Autor: Simion Felix Marţian  |  Album: Doruri si sonete  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de Felix in 01/02/2015
De mușcătura crivățului arsă
Scâncește alb pădurea prin nămeți,
Și negrul croncănit, născând tristeți,
În gri rescrie partitura ștearsă.

Scrâșnesc zăpezi în sure dimineți,
Și-n gerul care valuri se revarsă
Doar hornul cald, suindu-și lâna toarsă,
Mai dă speranțe pașilor răzleți.

E rece lumea de indiferență
Și-n gerul urii oamenii trosnesc
Pășind cu neiertarea în cadență,

Dar când în vatra inimii nutresc
Iubirea sfântă generând clemență,
Cu fumul jertfei către cer pornesc.

Amin
Vulcan, 1 februarie 2015


Deosebit de profunde și calde aceste versuri în ciuda faptului că au frigul în vedere, sunt ziditoare și mișcătoare, cu viață în ele. Domnul să vă binecuvânteze.
Adăugat în 01/02/2015 de Ioanhapca
..vers cald... ce dă speranță.. fiți binecuvântat!
Adăugat în 02/02/2015 de sanda_tulics
În "miezul iernii", un mugure, se-avântă plin de curaj... slavă Domnului; fiţi binecuvântat.
Adăugat în 02/02/2015 de floridinmaracineni
Spre sfârșitul iernii, e promisiunea primăverii Revenirii Lui....Aleluia!
Adăugat în 23/06/2015 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 1152
  • Export PDF: 6
  • Comentarii: 4
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni