Calea îngusta

Pe Poteca-ngustă eu merg bucuros
Calc pe urme sfinte de „înaintaşi”
Cel mai clar văd însă pasul lui Hristos
Iar apoi în „Urma-I” mii si mii de paşi.

Calea mă coboară până-n fund de văi
Şi sânt plin de pace chiar acolo jos
Cu mult mai uşoare par atâtea căi,
Însă doar pe asta-i pasul Lui Hristos!

Iar apoi spre dealuri şi spre munţi ea duce
Fericit sânt astazi, am puteri de sus
Calea asta-ngustă a pornit din cruce
Am vazut acolo pasul lui Isus!

Prin pustiu adesea trece calea mea
În nisip se-afundă,...singur,...pasul meu
Dar deodată –noapte străluceşte-o stea
Şi văd chiar în faţa-mi paşi de Dumnezeu!

Uneori cărarea trece chiar prin ape
Prin furtuni si viscol sau prin line mări
Totdeauna Doamne Tu îmi eşti aproape
Şi-Ţi aleg Cărarea din mii de cărări.

Iar atunci când Doamne am căzut pe cale
Eu Făr’denădejde sau,....Preaîncrezătorul
M-ai luat cu grijă în braţele Tale
Şi cu-aloe sfântă Tu mi-ai uns piciorul.

Voi merge pe Cale până la sfârşit
La cap de potecă m-aşteaptă cununa
Mulţumesc Isuse că m-ai mântuit
Şi mi-ai spus prin Haru-Ţi ,...Calea este Una!

Marius Alexandru