Mărturisire

Când eram străin, departe
De-al Tău har ce nu ştiam,
Şi pe căi lumeşti mă-aflam
Cu-ale lor - plăceri deşarte,
Doamne-n ele mă găseam!

Dar în dragostea cea mare
M-ai atras din mersul lumii,
Şi-azi pe-altarul rugăciunii
Sufletu-mi las spre-adorare -
’N clipe sfinte-nchinăciunii.

Mi-ai pus pacea Ta în suflet,
Mi-ai dat liniştea cea dulce
Prin Jertfa-Ţi care mi-aduce
Siguranţă în-al meu umblet,
Că Duhul Sfânt mă conduce.

Doamne bun, recunoştinţa
Mi-o exprim prin ascultarea
Aducându-Ţi rod cântarea,
C-ai Doamne-n veci biruinţa
Şi-omului, I-aduci salvarea.

Flavius Laurian Duverna
06 februarie 2015