Drumuri trec fără de frâuri
Pe omături tipărite:
Paralele de schiuri,
Urme numai risipite,

Rotunjoare, interlope
De vulpoi mărunt cu pașii
Și tranșee de-anvelope
Cu ambiții uriașe.

Le citesc și le dau nume,
Le cunosc în presupuneri
Parcă aș afla o lume
Cu-amăgiri și cu propuneri.

Precum glasuri de bazaruri
Strigă diferit reclame -
Care-n iz de superstaruri,
Care doar să se aclame.

Am pășit și eu prin ele...
Ce vor scrie prin zăpadă
Tălpile-mi atât de grele
Că-n adânc vor să se vadă?

Tai cărări de-a curmezișul
Chiar și perpendiculare
Căutându-mi ascunzișul
De direcțiile clare.

Mă voi încurca prin mersuri
Să nu fiu o repetare
Să îmi sune ca și versuri
Orice vis și avântare.

Cine însă le-a-nțelege
De-a-mi ști inimă și fire
Fără judecăți de lege
Doar cu-azurul de Iubire?..

Au pornit să cadă fulgii
Ca și slovele de îngeri
Nici o cale nu mai fuge
Astupându-se-n înfrângeri.

Orice râvnă și orgoliu
S-au pierdut cu tot cu rută,
Iar ninsoarea ca lințoliu
Le-a acoperit tăcută.

Totuși cred că pasu-mi sincer,
Dorul meu fără cuvinte
Dovedi să îl ridice
Văzul mare de Părinte.