Cȃnt un Imn de mulțumire
de cȃnd fost-am eu iertat,
de cȃnd Domnul mi-a dat pacea
sufletului zbuciumat!
Vină valuri cȃt de multe,
bată-n poarta vieții mele,
negura mă împresoare,
ploaie de noroi și stele;
Cadă turnuri, să plesnească
munții în tăria lor,
mările-n adȃnc vuiască,
urle demonii în cor,
Tot potopul de urgie,
încercarea vieții, toată,
nu putea-vor să m-alunge
de pe calea-adevărată!
Eu, de cȃnd sunt în Lumină,
îmbrăcat cu-a Sa iubire,
peste tot, și-n orice vreme,
cȃnt un Imn de mulțumire!
Botoșani