Din clipa când Iubirea ne-a captivat ființa
S-a-mbogățit viața, s-a-mbogățit știința
Și n-am mai vrut povața desprinsă din himeră
Căci s-a creat în noi o altă atmosferă
Pătruns-au sentimente ce-n vremea de sclavie
Nici nu le cunoșteam, dar astăzi Apa vie
Ne stâmpără-nsetarea, ne dă o viziune
Spre a-L sluji pe Miel cu multă pasiune.
O nouă perspectivă pe noi ne conectează
Cu mediul îngeresc să fim pătrunși de-o Rază
Ce-nseninează viața punând în ea noblețe
Să știm că în Cuvânt e farmec și strictețe.
Din clipa când Iubirea ne-a-ntinerit suflarea
Am înțeles ce rod a dat crucificarea
Și Îl urmăm pe El, izvor de viață nouă
Și de vedem că ninge, și de vedem că plouă
Convingerea-i adâncă, spre cer ne propulsează
Victorii pe parcurs, tot EA, ne garantează
Ne dă îndemnuri clare să-nvingem nepăsarea
Să nu ne-spăimântăm când vine înnoptarea
O, Te cinstim în veci, iubito, cu ardoare
Căci Tu ne legi duios atunci când totul doare.

George Cornici/19 Februarie, 2015