Nu mai e mult...
În nopțile de veghe-n rugăciune,
Când cauți să-nțelegi divinul plan,
Se-aude o strigare care spune:
"Nu mai e mult, tu nu lupți în zadar!"
E-o șoaptă ce străbate cu iubire
Și-ți dă speranță, ajutor și har
Alungă oboseala, dă speranță
Nu mai e mult, și Domnul, vine iar!
Acum s-a dat din cer o-ntăritură
Căci harul Lui nu este în zadar;
Deci, hai, luați acum o fărmitură!
Nu mai e mult, și Domnul vine iar!
S-au scurs atâtea lupte printre lacrimi...
S-au dus mulțimi da valuri și-ndoieli...
Acuma, se zărește izbăvirea
Căci vine Domnul, să ne ducă-n cer!
Mai spuneți și-altora, să știe,
Tot ce e bine și ce-i rău;
Purtați și pentru ei sfânta solie;
Vegheați, căci în curând, VINE ISUS!
Să nu ne pierdem azi cu-ngrijorarea
Ci să avem privirea-n sus!
Căci nu e mult și Domnul va apare
Și ne va duce Acasă, cum a spus.
Se merită să stăm în rugăciune,
Să stăm de vorbă cu El încă-un ceas...
Căci în curând, Isus revine
Și scumpă e vegherea pas cu pas.
Se merită să renunțăm la toate;
Se merită să mai zidim altar;
Nu mai e mult, chiar de afar' e noapte,
Și lupta, nu e dată în zadar!
Nu mai e mult, dar stai în rugăciune!
Veghează, ține ochii-n sus!
Vine curând poporul să-Şi adune
Și vom fi pururea, cu Domnul, sus!
Amin