Vreau să trăiesc cu pasiune
Spre-a Ta onoare, Miel Preasfânt,
Să birui crunta uscăciune
Şi-a ei stafie, pe pământ!

Pe la vitralii și prin case,
Ea bântuite necontenit
Făcând din oaze sfinte, oase
Ce lâncezesc nestingherit.

Când alții mor și se usucă,
Eu vreau cu râvnă să trăiesc.
Lasă ca Duhul să mă ducă
În sfântu-ți sân dumnezeiesc!

Și mă întreb, acum, o Doamne
Cum să devin om plin de zel?
Găsesc rețete milioane,
Dar de folos, de niciun fel…

Da, știu ce îmi șoptești Isuse,
Cu al Tău glas, cu susur blând:
„Crucea e locul unde-s duse
Mulțimi de pasiuni în gând…”

Tu sfânt izvor de pasiune,
Golgota, loc de umilință
Învață-ne, ca prin minune
Că râvna-nseamnă suferință!