TRIMITE-MI LUMINA


Pe cerul senin al vieții se ridică nori negri,
Când bârfitori și răutatea încep a ponegri.
Furtunile lovesc ucigașe, ca niște dinamite,
Nici soarele prin nori, o rază, nu mai trimite.
Doamne, îndură-Te, Te rog trimite-mi lumină,
Să-mi văd deslușit și să îndrept, a mea vină.

Caut înțelesul vijeliilor ce năpădesc seninul,
De multe ori nu pricep, de ce își varsă veninul,
De ce atâta răutate, când duios le vorbesc,
Și mântuirea fiecărui om, eu mult o doresc.
Când vorbe de ocară încep totul a înnegri,
Pe cerul senin al vieții se ridică nori negri.

Îmi pun întrebări, caut răspuns, dar nu găsesc,
Știu însă, poate-s vinovată, dar mult îi iubesc.
Duhul se răscolește în mine, suferința crește,
Vijelia pornită, parcă nimic n-o mai oprește.
Doamne ajută-mă să fiu ca sfinții integri,
Când bârfitori și răutatea încep a ponegri.

Durerile storc lacrimi și rugăciunile cresc,
Căci îmi sunt dragi și mântuiți îi doresc.
Fiecare clipă ce trece, fără ca ei să înțeleagă,
Că păcatele, de cel rău, mai tare îi leagă.
Când îndoiala săgețile deznădejdii îmi trimite,
Furtunile lovesc ucigașe, ca niște dinamite.

Și inima simte apăsarea durerii ca p'-o piatră,
Îmi ridic ochii spre a veșniciei fereastră,
Caut raza de Lumină să mângâie inima mea,
Să-mi ridice povara asta, nespus de grea.
Simt că neputința orice forță îmi înghite,
Nici soarele prin nori, o rază, nu mai trimite.

Rugăciunea se înalță cu mult mai mult foc,
Prin vârtejuri, rafale, furtuni își face loc,
Chiar și boala ține să mă tulbure, deseori,
Să alunge credința, ai nădejdii mele zori.
Și încrederea neclintită în puterea Ta, divină.
Doamne, îndură-Te, Te rog, trimite-mi lumină.

Poate nu-i după voia Ta, starea mea, Isus,
De aceea ei, în Tine, nădejdea nu și-au pus,
Poate, sunt o piedică, în loc să fiu călăuză,
Și din mine găsesc o scuză și mă acuză.
Doamne, ai milă, dă-mi înțelepciune divină,
Să-mi văd deslușit și să îndrept, a mea vină.

Să-mi văd desluși și să îndrept a mea vină,
Doamne, îndură-Te, Te rog trimite-mi lumină.
Nici soarele prin nori, o rază, nu mai trimite,
Furtunile lovesc ucigașe, ca niște dinamite,
Când bârfitori și răutatea încep a ponegri,
Pe cerul senin al vieții se ridică nori negri.

Amin!