Floare pe-un mormânt,
Din Noul Legământ,
Liliac frumos,
Umbră a Lui Cristos,
Din copilărie,
Râu curgând pe-o ie.
Floare parfumată,
Înflorită-n soartă,
Culoarea o aduci
Legată-n mii de cruci,
Golgote suspină,
Braț de laminină
Leagă ferecate,
Petale surate,
Ca să nu te scuturi
Într-un zbor de fluturi,
Să stea împreună
În vânt, în furtună.
Ciorchini liliachii
Înălțând, făclii,
Adieri de seară,
Le leagănă iară
Ca jertfe pe-altare,
Plăcut mirositoare.
Florile cunună
Iar vin să ne spună
Să purtăm ca tine
Crucile, ciorchine,
Să le ducem toate
Într-o unitate,
Zestre de Mireasă,
Cusută și toarsă
Cu fir de Lumină,
Dragoste divină,
Cu floare bătută
În durere mută,
Mărgăritar legat
Din lacrima-oftat.
Numai Necuprinsul
Îți cunoaște plânsul,
Numai peregrinul
Ți-aude suspinul.
Frunze inimioare,
Cu puteri din Soare,
Împart Pâinea, Vinul,
Să-ți aline chinul,
Foamea de frumos,
De Isus Cristos,
Le arăți la oameni
Că Lui I te-asemeni,
Liliac Mireasă,
Floare preafrumoasă.
Prinse în culoare,
Clipe trecătoare
Vor sfârși ca mâine...
Căci Mirele, vine!
Amin!