Şi dacă braţul meu va fi
Prea slab sau poate obosit
Când tu vei fi căzut amice
De toţi şi toate părăsit
Eu chiar şi-aşa n-am să te las
Ci lângă tine voi veni
Şi-am să m-aşez la dreapta ta
Şi-apoi cu drag ţi-oi povesti
Despre un timp când pe pământ
Iubirea vina ne-a purtat
Şi într-o blândă primăvară
Prin sânge ne-a răscumpărat...
Şi îţi voi spune dragul meu
De moştenirea ce-am primit
De-a duce-o viaţă fericită
De a iubi şi-a fi iubit...
Şi stând acolo amândoi
Cu mâna ta în palma mea
Simţi-vom că ne leagă dorul
De cerul sfânt... de ţara Sa...
Şi vom primi puteri de sus
Atinşi de a iubirii strună
Şi-atunci amicul meu, prin har
Ne-om ridica dar... împreună!