Ultim martir să fiu
Genesa 4:1-24
Citim azi în cuvântul sfânt
De primii fraţi de pe pământ.
Cain şi Abel se numiră
Şi-n înţelegere trăiră

Până când răul a intrat
În Cain şi l-a-ntărâtat.
Ura-i posomorâse faţa,
Invidia-i distruse viaţa.

Abel era neprihănit,
El în sfinţenie-a trăit.
Când se ducea la închinare
Nu se credea nici bun, nici tare,

Căci îşi zicea:” Domnul e sfânt,
Iar eu, trăind pe-acest pământ,
Nu am rămas în curăţie
Cum creatoru-a vrut să fie,

De-aceea, înaintea Sa
Când am să merg, eu voi lua
Cel mai bun miel din a mea turmă
Şi-l voi sacrifica pe urmă

Să-l pun ca jertfă, pe altar
Şi astfel, poate capăt har
Şi Domnul va privi cu milă
Spre mine, sluga Sa umilă”.

Aşa a fost, căci jertfa lui
Făcu plăcere Domnului.
Dar nu la fel a fost primită
Jertfa lui Cain. Nesfinţită

Fu jertfa, ca şi viaţa sa.
Şi Domnul n-a privit spre ea
Cu aceeaşi bunăvoinţă
Căci n-a văzut în el credinţă.

Cain atunci s-a mâniat
Şi faţa i s-a-ntunecat.
El n-a luat bună-nvăţătură,
Ci sufletu-şi umplu cu ură.

Dar Domnul cel îndurător
A vrut să-i vină-n ajutor
Şi-a zis: “De ce-ţi e tristă faţa
Şi ţi-ai umplut de ură viaţa?

Linişte nu mai poţi avea
Gândul cel rău de vei urma.
Când bine faci, eşti primit bine,
Dar când faci rău, el rob te ţine!

Păcatul va-cerca mereu
Să intre în sufletul tău!
Tu însă, să îl stăpâneşti,
Mereu să i te-mpotriveşti!”

Însă Cain n-a ascultat.
Pe fratele său l-a chemat
Să meargă-n câmp, la o plimbare
Şi-acolo, cu o ură mare

Lovi pe Abel, frate bun
Şi l-a lăsat acolo-n drum.
Strigând pe fratele mai mare
Îşi dete ultima suflare

Abel, murind nevinovat.
Şi Dumnezeu l-a blestemat
Pe Cain, cel umplut de vină
Că n-a vrut a trăi-n lumină.

Aşa muri primul martir.
Dar pe al veacurilor fir
Pierit-au mulţi nevinovaţi
Ucişi de proprii lor fraţi.

Dar tu, ce fel de frate eşti?
Invidiezi, urăşti, iubeşti?
Domnul te-nvaţă şi pe tine:
“Când bine faci, eşti primit bine!

Chiar de va sta la uşa ta
Ispita grea, tu nu ceda!
Păcatul greu te urmăreşte
Dar luptă-te, şi-l stăpâneşte!”

De vrem s-avem un trai frumos
Să ne-mbrăcăm toţi în Hristos.
Mai mult decât biruitori
Suntem, de-om fi ascultători!

Nu vreau, Doamne-a mă depărta
Precum Cain, de faţa ta!
Ultim martir să fiu, mai bine
Decât să mă despart de Tine!