Mai întâi apare-o floare, un crin alb, frumos, curat,
Însoțit de-o rugăciune către Tatăl Preaînalt!
Iar apoi, plin de mireasmă, unul cu petale roz,
Însoțit de primul sâmbur de iubire din Hristos.
Și urmează flori, buchete, simțăminte, promisiuni
Izvorâte din iubire, și speranțe-n rugăciuni.
Semnele iubirii scumpe se arată între ei
Și parfumul ei îi prinde pe sub florile de tei.
Se arat-apoi în fapte dragostea ce i-a unit,
Care-i face ca să zboare peste-obstacolul ivit.
Viața lor prinde culoare împreună-n Dumnezeu,
Fiind o binecuvântare pentru-ntreg poporul Său.
Cu cei dragi ce-n astă lume cu iubire i-au adus
Sunt mereu în armonie, și în voia lui Isus.
Cu-a Sa binecuvântare și-a părinților iubiți
Ei se-ndreaptă către ziua când vor fi-n Isus uniți.
*
Iată zorii zilei scumpe care mult au așteptat
Zi de har, în adunare. Corul cântă minunat;
Îmbrăcată-n alb, mireasa, cu-al ei mire mult dorit,
La altar primesc pecetea dragostei ce i-a unit!
De fiori de bucurie ochii li se umezesc
Căci prin Duh ei simt unirea în fior Dumnezeiesc;
Toți cei dragi privesc un mire și-o mireasă care azi
S-au unit în curăție, căci păstratu-s-au curați!
Două flori, doi crini din vale, prinși într-un buchet frumos,
Între flori de primăvară, în grădina lui Hristos!
*
Un tablou care adesea mi se-arată-n amintiri. .
Mă cuprinde-atât de dulce, retrăind fiori, simțiri,
Clipe scumpe, care Domnul le-a lasat ca și un dar
Pentru cei ce-n puritate se unesc prin al Său har.
Nu-i prea mult s-aștepți în taină și să te păstrezi curat,
Să ai haina mereu albă, ca un crin alb, nepătat;
Să ții capul sus în ziua fericirii de nespus,
Ca să poți primi pecetea dragostei Celui de sus!
*
Tineri dragi, frați dragi în Domnul și surori care-L iubiți,
Nu-ascultați șoapte străine, ca să nu fiți amăgiți!
Bogăția cea mai mare e să fiți mereu curați,
Până când veți fi în Domnul cu iubire-nmănuncheați!
Curăția e podoaba și cununa în cămin,
Mărturia ascultării de Cuvântul sfânt, divin!
Nu-i nimic mai drept și nobil cât va fi acest pământ
Ca o nuntă-n puritate si unită-n Duhul Sfânt!
Nu-i valoare mai înaltă ca o haină de-alb curat
Și-o Mireasă-nveșmantată așteptând Mirele-n prag!